Rudolf Schweitzer-Cumpăna - LA O MĂMĂLIGĂ - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI RUDOLF SCHWEITZER - CUMPĂNA

Seară rurală

Se uită soarele-napoi...

O fi pierdut ceva,

Sau, poate,

Aşteaptă-n deal vreun car cu boi,

Să-l plimbe şi prin alte sate

Cu gospodari şi holde mai bogate?...

În sat la noi,

Biserica, de veche ce era,

În anul când a fost cutremur de pământ

S-a prăbuşit cu turlele-n şosea,

Şi-azi casele - atâta cât mai sunt -

Par jucării

Pentru copii,

Iar plopii - coşuri negre de maşini

Ce-au treierat

Bucatele din sate

Pentru străini...

Prin curţi,

Găinile şi porcii s-au culcat,

Femeile au pus de mămăligă,

Iar oamenii s-au pus la sfat

Cu popa ce-a sosit într-o cotigă

De la oraş,

Unde-a schimbat sedilele de caş

Cu trei duzini de lumânări de ceară,

Că-n cimitir la noi ca-n orice sat,

Sunt îngropaţi şi trei flăcăi, morţi pentru

Ţară.

Dar unde-i soarele din deal?...

Parcă-aşteapta

Pe cineva...

Pesemne, că, gonit de lună,

Şi-a dat cu popa "noapte bună"

Şi-a scăpătat...

de Ion Minulescu

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Rudolf Schweitzer-Cumpăna

Titlul: La o mamaliga

Titlul original: La o mamaliga

Data :

Stilul: Impresionism

Mod de realizare: Ulei pe panza

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna se naşte la Piteşti, la 7 mai 1886, într-o familie de origine germană. Şcoala elementară şi liceul le urmează în oraşul natal. În anul 1904 pleacă în Germania, la Berlin, înscriindu-se la cursurile particulare ale Şcolii de artă, unde se pregăteşte cu prof. Adolf Schlabitz pentru a candida apoi la concursul de admitere al Academiei Regale de Artă ale cărei cursuri le absolvă în anul 1909. În acelaşi an se înapoiază în patria natală mai întâi pentru satisfacerea stagiului militar, după care va desfăşura o amplă activitate artistică iniţial la Piteşti şi în zonele pitoreşti ale Argeşului.

În anul 1911 expune pentru prima dată la Salonul Oficial, apoi la Tinerimea Artistică (1912), Ateneul Român (1920), mai întâi în expoziţii de grup, apoi cu expoziţii personale la Bucureşti, cât şi la Fundaţia Dalles, Institutul de Artă, Sala Ileana, dar şi în diferite oraşe din tară precum Ploieşti (1924), Craiova, Timişoara, Galaţi, Brăila, Piteşti, Buzău etc. În 1929 face un voiaj de studiu la Budapesta, în acelaşi an o Campanie de lucru la Constantinopol, Atena, Salonic, în 1931-1932 călătoreşte la Paris, unde va expune la Galeria Jeanne Castel, iar în 1932 participă cu lucrări la Expoziţia Artiştilor francezi de la Paris. Călătoreşte şi lucrează intens în Macedonia şi Grecia, ulterior în Italia (Veneţia, Milano, Roma, Napoli, San Remo) şi în câteva localităţi din Germania; în 1957 este invitat să facă o călătorie de documentare în fosta Iugoslavie. În anul 1951, maestrul Schweitzer-Cumpăna este numit profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. În timpul vieţii face donaţii semnificative muzeelor din Piteşti, Brăila, Galaţi, Craiova.

Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani i se conferă titlul de Maestru Emerit al Artei. Se stinge din viaţă la 17 februarie 1975, la Bucureşti şi este înmormântat la Cimitirul Evanghelic-Lutheran.

Christian Schad - Nostalgia - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI SPANIOL JOSE HIGUERA

Nostalgie

Afară plouă ca şi toamna şi-i urât,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.
În mine toate amintirile te-aşteaptă
De-aceea mi-e privirea stranie şi dreaptă.

Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile
Rămân uitându-mă pe geam ca după tine
Şi tot aştept pe cineva de nu mai vine.

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând
Vreau să citesc şi-mi cad din mână cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile...

de Demostene Botez

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Christian Schad
Titlul: Nostalgia
Titlul original: Nostalgia
Data :2014; Spania
Stilul: Realism, Hyper-Realism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:81 x 100 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor
José Higuera ( Cantabria , 1966 ) este un pictor, portretist și peisagist spaniol, curent realist .
El a câștigat 2015 Medalia de Aur acordat de Forumul european 2001 . În prezent , se prezintă lucrări în Statele Unite , Europa și Asia .

Christian Schad - Marcella - Julio Iglesias: Manuela

Manuela

Exact ca nopțile, exact ca visele,
sunt ochii negri ai dragei mele Manuela
Exact ca apariția primăverii,
exact ca luna plină e iubirea mea Manuela.
Cuvintele ei de iubire
Privirea neliniștită a iubitei mele Manuela
mi-au inlănțuit simțurile
Și toate visele sunt doar pentru Manuela
De când a venit in viața mea,
in acea după-amiază cand am intalnit-o pe Manuela

REFREN:
Sunt mai fericit ca oricine,
pentru că mă așteaptă in fiecare zi,
dulceața săruturilor ei
și imensa iubire pe care mi-o dă Manuela ...
In fiecare zi, in fiecare moment, visul meu cel mai mare e s-o văd pe Manuela
Trăiesc, gândesc,
știu că exist doar pentru draga mea Manuela
De când a venit in viața mea,
din acea după-amiaza când am intâlnit-o pe Manuela.

REFREN:
Sunt mai fericit ca oricine,
pentru că mă așteaptă in fiecare zi,
dulceața săruturilor ei
și imensa iubire pe care mi-o dă Manuela ...


Artist: Julio Iglesias
Album: A flor de piel 1974
Cântec: Manuela

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Christian Schad
Titlul: Marcella
Titlul original: Marcella
Data :1926
Stilul: Realism magic
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Christian Schad (21 august 1894 – 25 februarie 1982) a fost un pictor german asociat dadaismului si miscarii Noua Obiectivitate( New Objectivity).
Schad s-a nascut in Miesbach, Bavaria Superioara. A studiat la academia de arta din München in 1913. Un pacifist, a fugit in Elvetia in 1915 pentru a evita serviciul militar din Primul Razboi Mondial, stabilindu-se mai intai in Zürich si apoi in Geneva.Ambele orase erau centre ale miscarii dadaiste, iar Schad a devenit dadaist. A fost martor al fondarii faimosului Cabaret Voltaire. Incepand cu 1918, Schad a creat propria lui versiune a Fotogramei (care mai tarziu a fost numita „Schadographs” de catre Tristan Tzara) in care un conour de pictura este dezvoltat pe placi sensibile la lumina. Din 1920 pana in 1925, a petrecut cativa ani in Roma si Neapole, unde a studiat pictorii italieni si s-a casatorit. In 1927 a emigrat cu familia in Viena. Picturile lui din aceasta perioada sunt asociate miscarii New Objectivity Movement. La sfarsitul anilor 1920 s-a reintors in Berlin si s-a stabilit acolo.
Arta lui nu a fost condamnata in acelasi mod cu cea a lui Otto Dix, George Grosz, Max Beckmann si multi alti artisti ai miscarii New Objectivity; asta s-ar putea datora lipsei de succes comercial. A devenit interesat de filozofia estica in jurul anilor 1930, iar productia lui artistica a avut un declin brusc.
Schad a murit in Stuttgart pe 25 februarie 1982.

Alexander Maxovich Shilov - Igumen Zinoviy

Tristele acorduri de vioară
Cântă peste fumul care-apune
Slavă cerului că pentru-ntâia oară
Eşti, cu iubitul, singură în lume.

de Anna Ahmatova

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Alexander Maxovich Shilov
Titlul: Igumen Zinoviy
Titlul original: Igumen Zinoviy
Data :1991
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Alexander Maxovich Shilov ( rus : Александр Максович Шилов ; născut la 6 octombrie 1943) este un pictor sovietic

Ivan Nikolaevich Kramskoy - Portretul imparatesei Maria Fiodorovna

Scoica de trandafir dormind in roua

Vantul a lovit-o cu un bob de nisip
Si umeda o perla asteapta sa se nasca
Bolnava inauntru.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Genunchii degetelor mele s-au rugat
Atat de mult, asa de sfant aseara
Lovind in discul sau inflacarat
Mainile mele l-au lovit din somn
Si-a venit sa-mi deschida

Cel care locuieste inauntru
Si peste miezul sau ascuns e domn.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Pavilionul sau regesc
Eu l-am intrezarit intr-o clipa,
Ce caini de vanatoare,
Lungi panase
Aproape seminte
in curtea dinauntru larmuiesc.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Pe trepte nesfintite am urcat
Pe lespezi de petale,
De la camarile cu miere
inspre terasele cu vant
Pana cand m-am visat si eu
Un bulb negru din miazazi
infasurat in tunica subtire
De miresme stravezii
Stins colorate.
Deasupra un pieptar de zale
Desfoliate noaptea dintr-o stea
Numai din zvonuri foarte argintoase
Prin care acul de albina nu trecea.
Uneori merg asa prin cetate,
Uneori trec asa, prin apus,
De stau mai mult, cum e firesc,
La curtile sale ca smerit supus, in timpul sau dumnezeiesc.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
O lege blanda ma ingaduie acolo.


de Adrian Popescu

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ivan Nikolaevich Kramskoy
Titlul: Portretul imparatesei Maria Fiodorovna
Titlul original:
Data :1897
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea: 47 x 55 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Ivan Nikolaevich Kramskoy ,in limba rusa: Иван Николаевич Крамской,( 27mai, 1837 – 24 martie, 1887) (Russian: Иван Николаевич Крамской) a fost pictor si critic de arta rus.
Ivan Kramskoy a fost liderul intelectual al miscarii artistice rusesti din perioada anilor 1860–1880.

Isaac Ilyich Levitan - Primavara, apa adanca

Dincolo de lumină, un stol de corbi albi

Caldura de iarnă

Liniştea de plumb îmi striveşte nepăsătoare gândul,

Lăsâdu-mi doar loc pentru o gură de aer

Otrăvit.

Cu pleoapele închise privesc printre stele

Câmpul cu flori verzi.

Dincolo de lumină, un stol de corbi albi

Smulge neobrăzat dintr-un leş. Flămânzi

Ochii…

Palmele mele mângâie blând

O inimă rece.

Mă joc printre cuvinte până când le pierd

Şi caut grăbită să găsesc din nou

Litere…

Am curaj şi mă tem să le scriu

Pentru chipuri şi suflete.

de Loredana Negrilă

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Isaac Ilyich Levitan

Titlul: Primavara, apa adanca

Titlul original:

Data :1897

Stilul: Realism

Mod de realizare: Ulei pe panza

Dimensiunea: 57.5 x 64.2 cm

Unde se gaseste: Tretyakov Gallery, Moscow, Rusia

Date despre pictor:

Isaac Ilyich Levitan (in rusa: Исаа́к Ильи́ч Левита́н; 30 august 1860 – 4 august [O.S.22 iulie] 1900) a fost un pictor clasic peisagist rus-lituanian.

Isaac Levitan s-a nascut in oraselul Wirballen, regiunea Kowno, actualmente Lituania, intro familie saraca, insa educata de evrei. Tatal lui, Elyashiv Levitan era fiul unui rabin si era un autodidact. A predat germana si franceza in Kowno, mai tarziu a lucrat ca translator pentru o companie franceza care lucra la constructia unui pod de cale ferata. La inceputul anilor 1870, familia Levitan s-au mutat in Moscova.

In septembrie 1873, Isaac Levitan a intrat la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova unde fratele lui mai mare, Avel studiase deja doi ani. Dupa un an in clasa de reproduceri dupa picturi, Isaac s-a transferat intro clasa de pictura naturalistica, iar curand dupa aceea s-a mutat intro clasa de peisagistica. Profesorii lui Levitan au fost renumitii Alexei Savrasov, Vasily Perov si Vasily Polenov.

In 1875, mama lui a murit, iar tatal lui s-a imbolnavit foarte grav si nu a mai fost in stare sa aiba grija de cei patru copii ai sai; a murit in 1877. Familia a ajuns intro stare de saracie extrema. Datorita talentului si realizarilor sale, precum si originii evreiesti, Levitan a primit o bursa si a continuat studiile.

In 1877, lucrarile lui Isaac Levitan au fost expuse publicului pentru prima data si a primit numeroase critici favorabile din partea presei. Dupa incercarea de asasinat a lui Alexander Soloviev asupra tarului Alexander II, din mai 1879, familiile de evrei au fost obligate sa se mute din marile orase ale Imperiului Rus, iar familia s-a mutat in suburbia Saltykovka, insa la presiunile iubitorilor de arta, lui Levitan i s-a permis sa se intoarca in oras. In 1880 , pictura lui „Осенний день. Сокольники” (Autumn day. Sokolniki) a fost cumparata de filantropistul si colectionarul de arta Pavel Mikhailovich Tretyakov.

In primavara lui 1884 Levitan a participat la expozitia mobila de arta a grupului cunoscut sub numele de Peredvizhniki, iar in 1891 a devenit membri al grupului.In timpul studiilor sale la scoala din Moscova, Levitan s-a imprietenit cu Konstantin Korovin, Mikhail Nesterov, arhitectul Fyodor Shekhtel, precum si cu pictorul Nikolay Chekhov, al carui renumit frate, Anton Chekhov a devenit cel mai apropiat prieten al lui Levitan.

Opera lui Levitan reprezinta farmecul liric al peisajelor rusesti. Levitan nu a pictat peisaje citadine; cu exceptia lucrarii „View of Simonov Monastery”, iar Moscova apare doar in pictura „Illumination of the Kremlin”.

In 1897, deja renumit in intreaga lume, el a fost ales la Academia Imperiala de Arte, iar in 1898 a fost numit seful Studioului de Peisagistica.

Levitan si-a petrecut ultimul an din viata la casa lui Chekhov din Crimea. In ciuda efectelor bolii sale in faza terminala, ultimele lui luicrari sunt pline de lumina. Ele reflecta linistea si eterna frumusete a naturii rusesti.

A fost inmormantat la cimitirul evreiesc din Dorogomilovo. In aprilie 1941 ramasitele pamantesti ale lui Levitan au fost mutate la cimitirul Novodevichy, aproape de cavoul lui Chekhov. Levitan nu a avut familie si nici copii.

Mary Cassatt - Mama si copilul

Palme de înger pe obrajii mei

“Zâmbete mici în palme de înger
Obrajii mei se răsfaţă… primind
Ochi de iubire veșnică
Zâmbește, copil blând și spune „iubesc”
Râzi de clipă și vino în braţe
Flutură-mi genele ca și -n vis
Primește iubire și dă ca și când
E ultima seară a oamenilor mari …pe Pământ
Să ne-ntoarcem la copilărie, mă cerţi
Drumu’i lung și greu…
Ia-mă-n braţe și hai să visăm
O lume mai frumoasă …pentru oameni drepţi”

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Mary Cassatt
Titlul: Mama si copilul
Titlul original: Mother Berthe Holding Her Baby
Data :1900
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Pastel
Dimensiunea: 57.15 x 45.08 cm
Unde se gaseste: Colectie privata
Date despre pictor:
In 22 mai 1844 s-a nascut Mary Cassatt, pictor american.Artista Mary Cassatt (22 mai 1844 — 14 iunie 1926)a reprezentat în pictură ceea ce cunoştea cel mai bine : viata confortabilă şi tihnită a femeilor burgheze de la finalul secolului al XIX lea .
Cu toate acestea, Mary Cassatt nu a fost niciodata una dintre aceste femei.Nascuta in America, ea si-a petrecut cea mai mare parte a carierei in Franta.Expunand alături de impresionişti, aceasta a apreciat în primul rând desenul şi compoziţia.Deşi nu s-a căsătorit niciodată s-a dedicat portretizării maternitaţii.
Preocupările sale au fost ample, atât pe plan stilistic, cât şi pe plan pshiologic.Fiind o bună cunoscătoare a artei vechilor maestri, Cassatt a încercat să creeze o artă nouă, modernă în care să transpună experienţa complexă a femeii moderne.

William James Glackens - Nud cu un mar

Contopire

În sfera aceea de cristal
Ce ne multiplica auzul
Ni se înmulţeau ochii, sporea vederea
Mâini cu multe degete ne creşteau
Pe şolduri, pe coapse
Pe spatele gol, arcuit
Într-o simfonie adâncă, albastră…
Nu ştiam dacă este noapte sau zi
Nu ne aminteam punctele cardinale
Flâmande se plimbau pe noi
Spirale argintii
Ne înconjurau ca nişte liane
Înlănţuiau
Fiecare braţ, fiecare picior
Apoi, ne legau unul de altul
În veşnicia unei clipe
Spre amintirea unei noi trăiri
Pentru că ochiul meu drept şi ochiul tău stâng
Erau pereche de când lumea
Şi vedeau printre genele înrourate
Unde jucau nestingherite curcubee
Vedeau…
Dinlăuntru spre înafară
Cum devenisem o singură cruce
Iar inimile, clopote de catedrală.

de Elena Armenescu

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: William James Glackens
Titlul: Nud cu un mar
Titlul original: Nude with Apple
Data :1910; US
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 103.2 x 146.1 cm
Unde se gaseste: Brooklyn Museum, New York City, NY, US
Date despre pictor:
William James Glackens (13 martie 1870– 22 mai 1938) pictor realist american.
Glackens a studiat la Academia de Arte Frumoase din Pennsylvania, apoi s-a mutat la New York City si a fost unul dintre co-fondatorii asa numitei miscari artistice, Ashcan School. Acest grup de artisti, botezat de catre presa „the Eight Independent Painters” sau The Eight, au ales sa-si expuna lucrarile fara aprobarea prealabila de catre juriile de specialitate.Artistul a devenit cunoscut datorita picturilor sale in culori intunecate cu scene de strada si din viata de zi cu zi . Lucrarile de mai tarziu au fost pictate in tonuri mai luminoase fiind influentate de arta lui Renoir.
Artistii apartinand miscarii The Eight au fost cunoscuti pentru stilul lor realist si sunt considerati figuri cheie ai miscarii realiste.Ei au pictat scene urbane si au introdus libertatea artisticain arta.Din randul lor faceau parte jurnalisti, scriitori sau ilustratori, inainte de a deveni pictori. Glackens a fost o parte integrala a acestui grup, elementele artei Ashcan fiind evidente in lucrarile sale din acea perioada.

Eugene de Blaas - flori

Visul copacului

ambitile mele sunt marunte,
foarte simple,
adica sa fiu plin
de flori rosii
si violet
si galbene
in primavara asta,
sa-mi creasca aripi
sa pot zbura
pana la tine.

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Eugene de Blaas (n. 24 iulie 1843, d. 10 februarie 1932) a fost un pictor italian din curentul academist.

Adolphe-William Bouguereau - Suflet Purtat în Rai - Led Zeppelin - SCARA SPRE RAI

SCARA SPRE RAI

Acolo este o doamna ce e sigura
Ca tot ceea ce straluceste este aur
Si ea cumpara o scara spre Rai.
Cand ajunge acolo stie
Daca magazinele sunt toate inchise
Cu un cuvant poate sa obtina lucrul pentru care a venit.
Ooh, ooh, si ea cumpara o scara spre Rai.

Acolo este un semn pe perete
Dar ea vrea sa fie sigura
Pentru ca stii ca uneori cuvintele au doua intelesuri.
In copacul de langa parau
Este o pasare ce canta,
Uneori toate gandurile noastre sunt neintelese.
Ooh, ma face sa ma intreb,
Ooh, ma face sa ma intreb.

Este un sentiment pe care il am
Cand privesc spre vest,
Iar spiritul meu plange dupa libertate.
In gandurile mele am vazut inele de fum printre copaci,
Si vocile celor ce stau privind.
Ooh, ma face sa ma intreb,
Ooh, chiar ma face sa maintreb.

Si se sopteste ca in curand
Daca toti vom chema tonul
Atunci cimpoierul ne va conduce la ratiune.
Si o noua zi va apune
Pentru cei ce stau in continuare
Iar padurile vor rasuna cu rasete.

Daca este un zgomot in gardul tau
Nu fi alarmat acum,
Este doar o curata primavara pentru regina Mai.
Da, sunt doua cai pe care poti merge
Dar in fuga
Inca este timp sa schimbi drumul pe care te aflii.
Si ma face sa ma intreb.

Capul tau fredoneaza si nu o va termina
In caz ca nu stii,
Cimpoierul te cheama sa i te alaturi,
Draga doamna, poti auzi vantul sufland,
Si stiai ca
Scara ta se afla pe soaptele vantului.

Iar in timp ce ne relaxam pe drum
Cu umbrele noastre mai inalte decat sufletu.
Acolo se plimba o doamna pe care toti o stim
Ce straluceste in lumina alba si vrea sa arate
Cum totul inca se transforma in aur.
Iar daca asculti foarte atent
Tonul va veni la tine intr-un final.
Cand toti suntem unul si unul este totul
Sa fi o piatra si sa nu te rostogolesti.

Si ea cumpara scara spre Rai.


Artist: Led Zeppelin
Also performed by: Frank Zappa, Mary J. Blige, Far Corporation
Album: Led Zeppelin IV (1971)

------------------------------------------------------------------------
Adolphe-William Bouguereau - Suflet Purtat în Rai -1882.
Picturile artistului sunt realizate in genul realismului artistic. Se remarca prin contururile precise ale reliefului uman si folosirea unor nuante alese pentru culoarea pielii personajelor, precum si prin temele de inspiratie mitologica. Nudurile feminine sunt cele mai suave si mai poetice din epoca sa, cucerind inimile colectionarilor europeni si americani. Este unul dintre pictorii care au expus constant la Salonul din Paris, de-a lungul intregii sale vieti artistice.
--------------------------------------------------------------------------------------
Timp de zeci de ani, Led Zeppelin a trebuit să se apere de acuzația că ar fi copiat piesa lor simbol, compusă în anul 1971. Acum, însă, afacerea a ajuns în sfârșit la tribunal.
În luna mai a acestui an, membrii familiei lui Randy Craig Wolfe, fostul lider al trupei Spirit, au depus o plângere în justiție, la un tribunal din Pennsyvania, prin care cer daune materiale. Familia lui Wolfe pretinde că Jimmy Page, chitaristul de la Led Zeppelin, a furat acordurile piesei „Starway to Heaven” din piesa „Taurus”, compusă de Wolfe și Spirit în 1968. De notat că cele două trupe au avut turnee împreună și își cunoșteau muzica reciproc.
Zeppelin și companiile ei muzicale au cerut respingerea plîngerii pe motiv că sunt cetățeni britanici rezidenți în Anglia și nu dețin nici o proprietate în Pennsylvania”. Judecătorul a respins însă cererea, astfel că membrii Led Zeppelin vor fi nevoiți să meargă la tribunal.

Capricile lui Marin Sorescu

La lilieci

Stateam in sala de curs si priveam la tabla, si nu intelegeam nimic.
In principio: unde nu-i nimic de vazut, observatorul se concentreaza asupra diferentelor.
Vedeam doar scaune, femei,semn bun ajungeam in rai. Si cum ma uitam eu, asa, la toate semnele de intrebare, traiam o romantica idila cu o stea de cinema, care a coborat de pe tabla special pentru mine, la fel ca in Trandafirul rosu din Cairo.
- Daca nu cer prea mult, vreau sa te intreb ceva.
A inceput sa ma intrebe de Eminescu (sigur este Veronica), Shakespeare, Actori, Adam, de Contabilitate (asta sigur vrea bani), de Marin a lui Patru (cu ce-o fi momit-o?), de Seneca...
De doua ori, Doamne am incercat s-o opresc, sa facem cunostinta. Nu am reusit.
Mai aveam inca multe sa ne spunem, dar ne-am intalnit cu un melc pe o fata de masa.
M-am trezint. In stanga, in dreapta, scaune goale. Tabla plina cu si mai multe semne de intrebare.
Lac de sudoare mi-am zis, ce frumos a murit sufletul meu, peste zi, intr-o sala plina de scaune goale.

PS.
- Domnu' profesor ce scrie acolo sus dupa munte?,
Se mi ra mi da ...!
(
cav)

-------------------------------------------------------------------------
HOROSCOPUL DE AZI
Capricile lui Marin Sorescu