Roger Eliot Fry - Nina Hamnett

ANIVERSARE POST IMPRESIONISTA CU ROGER ELIOT FRY PE VERSURI DADAISTE SI SUPRAREALISTE CU PAUL ELUARD

Nimeni nu mă poate cunoaşte

Nimeni nu mă poate cunoaşte
mai bine ca tine.
Ochii tăi în care dormim
Amândoi
Au făurit luminilor mele-omeneşti
O soartă mai bună decât nopţilor lunii.
Ochii tăi în care călătoresc
Au dat gesturilor făcute de drumuri
Un sens desprins de pământ.
În ochii tăi - cei ce ne-arată
Nesfârşita noastră singurătate
Nu mai sunt ce credeam că sunt.
Nimeni nu te poate cunoaşte
Mai bine ca mine.

de Paul Eluard

 

--------------------------------------------------------------------------- -
Paul Éluard, numele literar al lui Eugène Emile Paul Grindel (n. 14 decembrie 1895, Saint-Denis - d. 18 noiembrie 1952, Charenton-le-Pont) a fost un poet francez. După ce aderă la mişcarea dadaistă, devine - împreună cu André Breton şi Louis Aragon - unul din fondatorii suprarealismului, mai târziu poet "angajat", strălucit reprezentant al literaturii de rezistenţă în timpul ocupaţiei germane a Franţei (1940-1944). Aderă la Partidul Comunist Francez, fără a abandona o concepţie plastică asupra existenţei. Numele Éluard, pe care şi-l alege din adolescenţă, este preluat de la bunica sa, Félicie.

--------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Roger Eliot Fry
Titlul: Nina Hamnett
Titlul original: Nina Hamnett
Data: 1917
Stilul: post-impresionist
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:

Date despre pictor:

Roger Eliot Fry (14 decembrie 1866 – 9 septembrie 1934) a fost un artist si critic de arta englez, membru al Grupului Bloomsbury. A fost primul care a constientizat publicul asupra artei moderne din Marea Britanie.
S-a nascut in Londra, fiul judecatorului Edward Fry, a crescut intro familie instarita de Quakeri din Highgate. Inainte de a merge la Cambridge, Fry a fost educat la Colegiul Clifton. Dupa examenul de licenta in litere, Fry a plecat la Paris, apoi in Italia pentru a studia arta, specializandu-se in pictura de peisaje.In 1896 s-a casatorit cu artista artist Helen Coombe si au avut doi copii, Pamela si Julian.Curand,Helen s-a imbolnavit psihic si a fost internata intro institutie pentru bolnavi psihic unde a ramas pentru tot restul vietii. Fry a fost ajutat sa-si creasca copiii de catre sora lui, Joan Fry.Tot atunci, Fry i-a cunoscut pe artistii Vanessa Bell si sotul ei Clive Bell, iar prin intermediul lor a fost introdus in Grupul Bloomsbury. Sora Vanessei, scriitoarea Virginia Woolf scria mai tarziu in biografia ei despre Fry: ‘El avea mai multe cunostinte si experienta decat toti la un loc’.In anii 1900, Fry a inceput sa predea istoria artei la Scoala de Arte Frumoase Slade, Colegiul Universitatii Londra.In 1906 Fry a fost desemnat Custode al Picturilor de la Muzeul Metropolitan de Arta din New York.
In 1913 a fondat Atelierele Omega, dintre membrii lor facand parte Vanessa Bell si Duncan Grant.
In 1933 a fost numit profesor la Slade, Cambridge, o pozitie pe care Fry si-a dorit-o foarte mult.

Pierre Puvis de Chavannes - Cintare ciobaneasca

ANIVERSARE CU PIERRE PUVIS DE CHAVANNES

intrebari

este cerul
sau doar o altă
nuanță de albastru

Cine vine?

Cine merge?

Spionează, cerul!

o singură pană
pictează norii ...

(cav)
 

--------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Pierre Puvis de Chavannes
Titlul: Cintare ciobaneasca
Titlul original:
Data: 1855
Stilul: simbolism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea: 104.5 x 110 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Pierre Puvis de Chavannes (n. 14 decembrie 1824, Lyon, Rhône - d. 24 octombrie 1898, Paris) a fost un pictor francez, care a devenit co-fondator şi preşedinte al Société Nationale des Beaux-Arts şi a cărui creaţie a influenţat pe mulţi alţi artişti. Cu toate că reputaţia sa a scăzut de-a lungul timpului, el a fost un pictor proeminent în timpul celei de A Treia Republică Franceză. Émile Zola a descris opera lăsată posterităţii de Puvis de Chavannes, ca fiind "o artă făcută din raţiune, pasiune şi voinţă"
A studiat o scurtă perioadă cu Eugène Delacroix şi mai apoi cu Henri Scheffer şi Thomas Couture.
Preferând să lucreze singur, Pierre Puvis şi-a luat în apropiere de Gara din Lyon un atelier mare şi a participat la cursurile de anatomie ţinute de către Academia de Arte Frumoase din Paris. După doar câţiva ani guvernul francez a achiziţionat una din lucrările sale, fapt care i-a dat o recunoaştere importantă în lumea artei.
Pierre Puvis de Chavannes a debutat la Salonul Oficial din anul 1850 cu lucrările Cristos mort, Băiatul negru, Lecţia de citire şi Portretul unui om.
A avut o aventură amoroasă cu Suzanne Valadon în cartierul Montmartre, care a devenit unul dintre cei mai importanţi artişti ai acelei epoci. Ea a fost mama, profesorul şi mentorul lui Maurice Utrillo.

Nikolai Alexandrovici Yaroshenko - sunset

MEMORII PE PANZA CU NIKOLAI ALEXANDROVICI YAROSHENKO PE VERSURILE LUI CHRISTIAN JOHANN HEINRICH

Amurg

Pe prundul spălăcit al mării
Stam solitar şi dus pe gînduri.
Măreţul soare scăpăta azvîrlind
Pe apă vîlvătăi de pară,
Şi albele talazuri
De flux îmbrîncite
Năvăleau mai aproape şi tot mai aproape,
Spumegînd în ropot mereu...
Un ropot bizar; un şopot şi-un plînset,
Un hohot şi-un murmur, un freamăt şi-un geamăt,
Pe-alocuri o muzică dulce de leagăn
Tresărind pe furiş dintre valuri —
Părea c-ascult epopei dispărute,
Străbune poveşti năzdrăvane pe care,
Copil, pe de rost le ştiam pe vremuri
Din rostul altor copii din vecini,
Pe cînd ne strîngeam, în amurguri de vară,
Pe scara de piatră,
Şi toţi ascultam tiptil şi cuminte,
Cu ochii mari şi cu inima mică;
Iar gingaşele fete,
Pe după-nflorite glastre,
Steteau peste drum, la ferestre,
Rozalbe figuri zîmbitoare,
Bătute de lună...

de Christian Johann Heinrich (Heinrich Heine )
 

-----------------------------------------------------------------------------------

Christian Johann Heinrich Heine (numele la naştere Harry Heine), (n. 13 decembrie 1797, Düsseldorf – d. 17 februarie 1856, Paris) a fost un poet şi prozator german.
Ca poet, Heine a debutat în 1821 cu volumul Gedichte (Poezii). Pasiunea sa amoroasă unilaterală faţă de verişoarele sale Amalie şi Therese l-au inspirat să scrie cele mai reuşite versuri, Buch der Lieder (Cartea cântecelor, 1827).
În 1831 Heine a plecat în Franţa, la Paris. Acolo a aderat la socialismul utopic, reprezentat de adepţii ideilor lui Saint-Simon, care propovăduiau un paradis egalitarist, fără clase sociale, bazat pe meritocraţie.
Cu excepţia unei scurte vizite în Germania, în 1843, el şi-a petrecut restul vieţii la Paris. În Germania lucrările sale au fost interzise, împreună cu ale celor care erau consideraţi ca făcând parte din mişcarea Junges Deutschland (Germania tânără)
Experienţa emoţionantă a exilului său se oglindeşte în poezia In der Fremde (Printre străini). În ultimii săi opt ani de viaţă a fost ţintuit la pat, unii cred că a avut scleroză în plăci, în timp ce alţii opinează că a avut sifilis. A murit la Paris şi a fost înmormântat în Cimitirul Montmartre.
În 1933, în cursul raidului întreprins de nazişti asupra Institut für Sexualwissenschaft (Intitutul pentru ştiinţe sexuale), printre cărţile arse în Piaţa Oprerei (Opernplatz) din Berlin s-au găsit şi lucrările lui Heine.
Se pare că replica din piesa sa Almansor, din 1821: Dort, wo man Bücher verbrennt, verbrennt man am Ende auch Menschen (Acolo unde se ard cărţi se vor arde, până la urmă, şi oamenii) a reprezentat o sumbră prevestire.

--------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Nikolai Alexandrovici Yaroshenko
Titlul: sunset
Titlul original: Закат солнца над морем
Data:
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Nikolai Alexandrovici Yaroshenko ( nationalitatea ucraineană : Микола Олександрович Ярошенко; 13 decembrie [ OS 01 decembrie] 1846-7 luna iulie [ OS 25 iunie] 1898) a fost un pictor ucrainean.
Yaroshenko a pictat numeroase portrete, picturi gen desene. Picturile sale descriu tortura, lupte, fructe, costume de baie, și alte greutăți cu care se confruntă Imperiul Rus. Pe parcursul ultimelor două decenii ale secolului al 19 - lea, el a fost unul dintre cei mai importanti pictori ai realismului rus.

Samuel Mützner - Femeie cintand la chitara

MEMORII PE PANZA DE SAMUEL MUTZNER

tempo

inima mea este, doar
o altă chitară pentru tine.
tarziu in noapte
inima mea danseaza,
in extaz,
alinta-mă
cu o melodie divina,
inima mea bate tempo-ul
un fluxul nesfârșit,
de strălucitoare stele.

(cav)

 

--------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Samuel Mützner
Titlul: Femeie cintand la chitara
Titlul original:
Data: 1884
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Samuel Mützner (n. 13 decembrie 1884, Bucureşti — d. 2 octombrie 1959, Bucureşti), cunoscut şi drept Samys Mützner, a fost un pictor român interbelic de origine evreiască.
După 1923, Mützner s-a aplecat asupra tematicii ţărăneşti, probabil sub influenţa soţiei sale, pictoriţa Rodica Maniu, preocupată în mod special de problematica vieţii în satul românesc. Cei doi au lucrat împreună la Şopârliţa, un sat din Oltenia unde se afla reşedinţa familiei Maniu şi care a furnizat numeroase motive peisagistice pentru cuplul de artişti. Uneori, acelaşi subiect este tratat de amândoi, cu numeroase similitudini, cei doi obişnuind să iasă împreună să picteze în natură.
Din 1937, Samuel Mützner a fost înlăturat treptat din viaţa publică, iar excluderea sa din Sindicatul Artelor Frumoase în toamna anului 1940, decisă de pictorul legionar Alexandru Bassarab, l-a adus în imposibilitatea de-a expune. După război, situaţia lui Samuel Mützner a devenit nesigură, deoarece noul regim, considerându-l „burghez”, a început să-i aplice sancţiunile de rigoare.

Emily Carr - Butuci

ASTĂZI MEMORIA UNUI TABLOU PICTAT DE EMILY CARR

* * *

cerul albastru ascultă
suspine de magnolii
prăfuite serenade, vârfurile copacilor.

o potecă aglomerată
un ciot de copac
un om bătrân
stă şi numără inelele
de pe un butuc de copac căzut.

(cav)

 

--------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Emily Carr
Titlul: Butuci
Titlul original:
Data: 1911 , Franţa
Stilul: post-Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:62.2 x 45.7 cm
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Emily Carr (13 decembrie 1871 - 2 martie 1945) a fost o pictorita si scriitoare canadiana care s-a inspirat foarte mult din viata indigenilor de pe coasta de nord-vest a Pacificului. Unul dintre primii artisti din Canada care a adoptat stilul post-impressionist, Carr nu a primit recunoasterea meritata pentru lucrarile ei decat tarziu. Ajunsa la maturitate, subiectele pictate de ea s-au schimbat de la temele din viata aborigenilor, la peisaje, in special, peisaje cu paduri. Ca scriitoare, Carr a fost unul dintre primii cronicari ai vietii din British Columbia. Nascuta in Victoria, British Columbia in 1871, anul cand British Columbia s-a alaturat Canadei, Emily Carr a fost al doilea din cei sase copii ai parintilor de origine engleza, Richard si Emily Saunders Carr. Tatal ei a incurajat inclinatiile artistice ale lui Emily, insa doar in 1891, dupa moartea parintilor ei, Carr s-a ocupat in mod serios de arta ei. Cea mai apropiata scoala de arta se afla in San Francisco, California, unde Carr a urmat cursurile la San Francisco Art Institute timp de doi ani (1890–1892), dupa care s-a intors in Victoria.

Hakob Kojoyan - copaci infloriti

ANIVERSAREA UNUI ARMEAN PRIN PICTURA LUI HAKOB KOJOYAN

Rondelul Marii Japoneze

Smaraldul mării răpitoare
E jocul vecinic de colori
În verdea
flacără de soare
De lângă ţărmii ninşi de
flori.

Liliachii, se duc izvoare
Sub pomi, plăpânzi ca nişte
zori,
Smaraldul mării răpitoare
E jocul vecinic de
colori.

Copii, de griji neştiutori,
Sunt japonezii-ntre
popoare,
Ş-orice dureri le sunt uşoare.
Căci poartă-n
suflet, zâmbitori,
Smaraldul mării răpitoare.

de Alexandru Macedonski

 

--------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Hakob Kojoyan
Titlul: copaci infloriti
Titlul original:
Data:
Stilul:
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:

Date despre pictor:

Hakob Kojoyan (armeană: Հակոբ Կոջոյան; treisprezecelea decembrie 1883 - 24 aprilie 1959) a fost un artist armean.
A lucrat mai ales în genurile, arta aplicata şi pictură. Hakob Kojoyan a fost ajutat de arhitectul armean Alexander Tamanian în crearea stemei pentru Republica Armenia.

Edvard Munch - Dimineata

ANIVERSAREA EXPRESIONISMULUI CU EDVARD MUNCH

Zile senine

Nu printr-o mare iubire,
Nu prin bogăţie, prin onoruri din anii maturităţii, prin victorii în politică sau în război,
Vei avea zile senine.
Dar, pe măsură ce viaţa se duce şi toate furtunoasele pasiuni se potolesc,
Pe măsură ce splendide, vaporoase, tăcute culori acoperă cerul de seară,
Pe măsură ce blândeţea, liniştea şi bogăţia spiritului, ca un aer proaspăt şi îmbălsămat, îţi umplu viaţa,
Pe măsură ce zilele se îmbracă în lumini patinate şi merele coapte atârnă, obosite şi leneşe, pe crengi,
Sosesc cele mai liniştite şi mai fericite zile dintre toate,
Liniştitele şi fericitele zile senine.

de Walt Whitman

 

--------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Edvard Munch
Titlul: Dimineata
Titlul original:
Data: 1884
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea: 103.5 x 96.5 cm
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Edvard Munch (/mʉŋk/, n. 12 decembrie 1863, Løten, Norvegia – d. 23 ianuarie 1944, Ekely, Oslo) a fost un pictor norvegian, unul dintre pionierii artei moderne, considerat precursor al expresionismului, mai cu seamă un reprezentant al tradiţiei artistice europene decât a celei norvegiene. A fost prin natura sa un solitar, dar, paradoxal, l-au interesat foarte mult relaţiile interumane, care vor reprezenta esenţa creaţiei sale.
Măiestria cu care Munch a reuşit să dezvăluie secretele ascunse ale temelor abordate va fi un exemplu pe care îl vor urma mulţi alţi artişti. Ecourile surselor sale de inspiraţie sunt vizibile nu numai în lucrările expresioniştilor germani, ci şi în creaţia a doi pictori austrieci, Oskar Kokoschka şi Egon Schiele. Pictura lui Munch este studiată de asemenea cu atenţie de Lucian Freud, care a continuat la începutul activităţii sale artistice tradiţia germană a neorealismului (Neue Sachlichkeit). La fel ca Munch, Lucian Freud, servindu-se de liniaritatea desenului, reuşeşte să reproducă pe pânză propriile sale stări de spirit.

Rob Gonsalves - Spre orizont

istorii

cărțile de pe rafturile mele spun

povești de fantezie

povesti de dragoste,

povești triste,

dar, nici una dintre aceste cărți nu spun povestea mea.

in orice caz,

dacă vei căuta destul de bine,

daca citesti foarte atenta,

dacă încerci să vezi conexiunile,

toate cărțile de pe rafturile mele spun o parte din povestea mea.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------

Rob Gonsalves - Spre orizont

----------------------------------------------------------------------------

Iluziile optice create de pensula unui pictor te vor face să te uiţi de mai multe ori la imagini. Artistul Canadian Robert Gonsalves este regele picturilor fantezie. El creează iluzii optice uluitoare care te lasă cu gura căscată şi care te fac să crezi că eşti într-o lume magică, unde totul este posibil.

Robert Gonsalves (56 de ani) combină două poveşti diferite şi le dă viaţă doar punând pensula pe pânză. Creierul tău se forţează să rupă graniţa celor două lumi pictate de artist în acelaşi tablou.. Arta lui Gonsalves este adeasea numită suprarealistă. Imaginile sunt în mod deliberat planificate, la fel este planificat şi rezultatul gândirii conştiente a celui care va privi picturile. Ideile sunt în mare măsură generate de lumea exterioară și implică activități umane obişnuite , artistul foloseşte dispozitive iluzioniste atent planificate . Robert Gonsalves "injectează" un pic de magie în scene realiste. El încearcă prin operele sale să le dea oamenilor un pic de credinţă în magie şi dorinţă să poată face imposibilul.

Peder Mørk Mønsted - On The Snowy Path

* * *

ninge calm la munte

răvășit de o romanţă veche

mă gândesc

la evelin

ce locuiește

încă

clandestin în gândurile mele

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Peder Mørk Mønsted

Titlul: On The Snowy Path

Titlul original: On The Snowy Path

Data: 1918

Stilul:

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Peder Mørk Mønsted (Peter Mark Monsted)(10 decembrie 1859—20 iunie 1941) a fost un pictor realist danez.Nascut la sfarsitul ‘epocii de aur’ a picturii daneze, Monsted poate fi descris ca produs al acelei ere. Un pictor peisagist renumit pentru claritatea luminii obisnuita la pictorii perioadei, reprezentarile naturaliste ‘in aer liber’ l-aau facut cel mai mare peisagist danez al epocii sale.

Monsted s-a nascut in Balle langa Ganaa in estul Danemarcei, mai tarziu s-a mutat in Copenhaga. Acolo a studiat la Academie intre 1875 si 1876, sub indrumarea lui Andries Fritz (1828 1906), un pictor de peisaje si portrete si cu Julius Exner (1825 1910).

Monsted a calatorit foarte mult in Elvetia, Italia si Africa de Nord. De-a lungul vietii sale, Monsted a continuat sa picteze peisaje daneze intro maniera romantica.A fost artistul care a descris grandoarea si aspectul monumental al peisajului, cu un accent remarcabil pe detaliu si culoare.

Pregatirea lui Monsted l-a ajutat sa asimileze tehnici de o mare virtuozitate din naturalismul academic pe care le-a transformat intrun stil artistic realist, creand fotografii, ceea ce i-a adus recunostere si apreciere.

Franţa şi-a luat adio de la cel mai mare star rock al său, Johnny Hallyday

Franţa şi-a luat adio de la cel mai mare star rock al său, Johnny Hallyday

Îți promit

Îți promit sarea sărutului gurii mele.
Îți promit mierea pe mâna mea care te atinge
Îți promit cerul deasupra canapelei tale,
flori și dantelă pentru ca nopțile tale să fie dulci

Îți promit cheia secretelor sufletului meu.
Îți promit viaţa râsetelor mele la lacrimile mele.
Îți promit focul în locul armelor
niciodată „adio” nimic decât „ la revedere”

Eu cred în ea ca în Pământ,
Eu cred în ea ca în Soare.
Eu cred în ea ca un copil
cum se poate crede în cer.
Eu cred ca in pielea ta,
la brațele tale care mă îmbrățișează.
Îți promit o poveste diferită de altele
Am atâta nevoie să o cred din nou.

Îți promit zile întregi albastre ca venele tale.
Îți promit nopți roșii ca visele tale,
orele incandescente și minutele albe,
secunde insensibile la ritmul șoldurilor tale

Îți promit braţele mele să îți poarte temerile.
Îți promit mâinile mele ca tu să le săruți.
Îți promit ochii mei dacă nu mai poți vedea.
Promit să fiu fericit dacă tu nu mai ai nicio speranță

Eu cred în ea ca în Pământ,
Eu cred în ea ca în Soare.
Eu cred în ea ca un copil
cum se poate crede în cer.
Eu cred ca in pielea ta,
la brațele tale care mă îmbrățișează.
Îți promit o poveste diferită de altele
Dacă tu mă ajuţi să o cred din nou.

Și chiar dacă nu este adevărat,
dacă ți s-a făcut prea mult.
Dacă cuvintele sunt uzate,
precum creta care scrie
Ies scântei prin frecarea pietricelelor.
Poate cu timpul obligaţi să o credem,
se poate doar încerca ca să vedem.

Și chiar dacă nu este adevărat,
chiar dacă eu mint.
Dacă cuvintele sunt uzate,
uşoare ca vântul,
și chiar dacă povestea noastră se termină dimineața.
Îți promit un moment fierbinte și dulce,
nu toată viața dar câteva ore.

Îți promit sarea sărutului gurii mele.
Îți promit mierea pe mâna mea care te atinge
Îți promit cerul deasupra canapelei tale,
flori și dantelă pentru ca nopțile tale să fie dulci...

Artist: Johnny Hallyday
Album: Gang (1986)
Cântec: Je te promets

Henri Gervex - Rolla

ANIVERSAREA MEDIOCRITĂŢII BURGHEZIEI FRANCEZE CU ALFRED DE MUSSET

Niciodată

Un cântec trist de Schubert, lin prin văzduh plutea,
Când tu, - ții minte oare? – mi-ai spus: ”Nu! Niciodată!
Nu!” îmi spuneai și totuși în ochii-ți strălucea
Azurul melancolic al bolții înstelată.

Spuneai: ”Nu! Niciodată!”, dar chipul tău zâmbea ,
Ca-ntr-un profil de veche medalie turnată;
Și, mândru, al comorii ce-ascunzi instinct, punea
Pe-obrajii tăi, năframa-i geloasă-mbujorată.

Păcat! O, ce cuvinte de nepăsare pline
Când îți vorbeam, marchiză, de dragoste știi bine,
Nu-ți deslușeam nici chipul, nici zâmbetul de crin.

Mai dulce decât ochii-ți senini e-a ta simțire;
Și mă gândeam în taină, privindu-i cu mâhnire,
La sufletul ce-n floarea-i ți se-nchidea divin.

de Alfred de Musset
 

--------------------------------------------------------------------------------- -
Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810 în Paris - d. 2 mai 1857 în Paris) a fost un scriitor și dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanții marcanți ai romantismului în această țară.
Scrierile sale au ca temă predilectă meditația asupra condiției creației artistice și aversiunea față de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziții sufletești contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspirația spre fericire, înclinația romantică a răului veacului (mal du siècle) și dialogul dintre poet și muze.
A rămas cunoscut și pentru relațiile sale afective cu scriitoarele George Sand și Louise Colet. Romanului său autobiografic „Confesiunea unui copil al secolului” („La Confession d'un enfant du siècle”), George Sand îi replică prin romanului epistolar „Ea și el” („Elle et Lui”). O jumătate de an mai târziu, Paul de Musset simte nevoia să îi ia apărarea fratelui vizat nu altfel decât prin romanul „El și ea” („Lui et Elle”). Ecourile acestor relații de famile ajunse publice vor fi sintetizate de Louise Colet prin romanul „Ei” („Lui”).

--------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Henri Gervex
Titlul: Rolla
Titlul original: Rolla
Data: 1927
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Henri Gervex (10 .12. 1852 - 1929) a fost un pictor francez nascut in Paris, a studiat pictura sub indrumarea lui Cabanel, Brisset si Fromentin. Primele lui lucrari au apartinut aproape exclusiv genului mitologic, ceea ce a servit ca scuza pentru pictatul nudurilor. Lucrarea "Rolla" din 1878, bazata pe un poem de Alfred de Musset, a fost respinsa de juriul Salonului de la Paris pentru imoralitate, deoarece descria o scena din poemul unei prostituate nud dupa o scena de sex cu clientul ei. Gervex s-a dedicat dupa aceea reprezentarilor vietii moderne obtinand un succes rasunator cu "Dr Pan at the Salptrihre (The Operation)", o moderna parafrazare a lucrarii lui Rembrandt, "Anatomy Lesson".