Le Pho - La Fleuriste

ANIVERSARE DANIELA CAUREA

XX

Don Quijote, călare pe-o singură
frunză, cutreieră anotimpul,
jurând că nu se mai împarte
cu nici o femeie, se biciuie seara
cu iasomie şi cu fier îndulcit
cu ienupăr, lecuindu-şi în ciubere
cu lapte superbele-i picioare de sticlă. I se urcă racii pe unghii,
în sânge, şi el jură
mai departe castitatea cuibului
său cu paie ferecate-n lacrimă
de nesomn. Curetzane spăşite
vin să-i cureţe aerul şi vântul
de orice fir de aripă, ce-ar putea
să-i rupă plămânii, luminându-i
auzul şi mersul cu neînflorită
goliciunea lor şi cutreierând
câmpiile cu mult prea verde
senin, cântându-i poemele lui
de poet androgin.
 
de Daniela Caurea
 

----------------------------------------------------------------------------
Daniela Ecaterina Caurea (n. 7 iulie 1951, Târgu Ocna — d. 4 martie 1977, București) a fost o poetă română.

Dupa absolvirea facultatii a devenit profesor in invatamantul superior. Dar, dincolo de catedra statea poeta. A debutat in revista Cronica (1966), dar s-a remarcat ca poet in revista Amfiteatru (1971). Nu a publicat decat doua volume, "Primejdii lirice" si "Cartea anotimpurilor". Cel de-al treilea volum fusese depus la editura Eminescu, dar avea sa apara in 1978.
Dezastrul
Era o seara cu luna plina pe cerul Bucurestilor. Daniela se afla in vizita la Toma Caragiu. Poate ca daca nu ar fi iesit cu totii din apartament pe casa scarii, altfel i-ar fi fost soarta. Trupul neinsufletit al Danielei avea sa fie descoperit de mama sa dupa sase zile de la cutremur, pe malurile Dambovitei, dupa ce a cautat-o la toate spitalele, morgile si corturile Crucii Rosii din Capitala.
A fost cea mai tanara dintre cei 9 scriitori pieriti in cumplitul cutremur. In iulie 1977, Dana urma sa implineasca 26 de ani.
Mormant simplu
Dupa 28 de ani de la cumplitul cutremur din 4 martie 1977, Daniela Caurea se odihneste intru eternitate in cimitirul din Tg. Ocna. Mormantul ei, saracacios, nu l-ai putea descoperi decat cu ajutorul celor care au cunoscut-o. Este doar o cruce de metal inscriptionata cu numele poetei, inconjurata de o sarma de fier.
---------------------------------------------------------------------------
Pictor: Le Pho
Titlul:
Titlul original: La Fleuriste
Data: 1967
Material: Ulei pe pânză
Tehnică: Post-Impresionism
Dimensiuni:
Deţinător:
Date despre pictor:
Născut: 02 August 1907; Thanh Xuân, Hà Nội, Vietnam
Decedat: 2001; Paris, Franţa
Nationalitatea: Franceză, Vietnameză
Tehnică: Post-Impresionism

Ju Duoqi - „Naşterea de ridichi”, replica celebrei „Naşterea lui Venus” de Sandro Botticelli

Ploaie pe Venus

uşor, i se prelinge lacrima pe obraz
un obraz palid care nu cunoaşte culoarea,
ajunge până la gura, o gură strânsă într-un mod bizar,
de unde vorbele dure ies fără jenă şi prea multă reţinere.

acest tablou îţi întunecă privirea
şi îţi amorteşte gândirea

nu o poţi ajuta
pe fata cu ochii cenuşii
să îşi revină

ea nu poate fi salvată.

în curând culorile ei
vor dispărea,
ploaia ce curge peste ea
va avea grijă de asta.

de Victoria Pepa

 

 --------------------------------------------------------------------------------
Autor: Ju Duoqi
Titlul: „Naşterea de ridichi”, replica celebrei „Naşterea lui Venus” de Sandro Botticelli
Artista chineză Ju Duoqi creează imagini cu ajutorul legumelor. Reproduce picturi celebre, folosind varză, ceapă, ardei, cartofi, roșii și alte legume, iar apoi fotografiază rezultatul muncii ei. Unele legume sunt în prealabil tratate, fierte, uscate sau prăjite, pentru a obține diverse nuanțe și materialități. Ultimele legume care ajung pe tablou sunt cele mai perisabile.

Ju Duoqi s-a născut în 1975 în Chongqing, a absolvit Institutul de Arte Plastice Sichuan. A lucrat ca designer de site-uri şi jocuri pe calculator. Ideea de a crea picturi din legume i-a venit în vara anului 2006, atunci când făcea ornamente din boabe de mazăre. De atunci, ea creează două toblouri pe lună, pe care le vinde de la $ 1000 la $ 2000.

La expoziţiile ei pot fi văzute „Libertatea conducând legume pe baricade” (varianta celebrei picturi a lui Eugene Delacroix), „Conopidă Monroe” (versiunea portertului pop a lui Andy Warhol) şi alte reproduceri legumicole după Gustav Klimt, Edvard Munch, Leonardo da Vinci, Van Gogh.

Potrivit lui Ju Duoqi, selecţia legumelor pentru tablouri ține de subiectul acestuia. Deci, pentru „Castraveţi pe Volga”, replică după Ilya Repin („Barcagii pe Volga”), artista a folosit un sos de castravete amar care, susține ea, armonizează cu transpirația barcagiilor.

Tivadar Kosztka Csontvary - Cedrul solitar

uşa

cum ai deschis o uşă
spre suflet
cum ai întâlnit prieteni
nu te mai mişti liber.

ne iubim pe furiş
siguri că nu ne putem vindeca
de fericire într-o jumătate de clipă.

de partea cealaltă
încerci să faci altceva
chiar dacă se lasă noaptea
te mişti liber.

(cav)

---------------------------------------------------------------------------
Pictor: Tivadar Kosztka Csontvary
Titlul:Cedrul solitar
Titlul original:
Data: 1907
Material: Ulei pe pânză
Tehnică: Expresionism
Dimensiuni: 194 x 248 cm
Deţinător: Muzeul Csontváry, Pécs.

Date despre pictor:
Născut: 1853; Kisszeben (Sabinov, Slovakia), Ungaria
Decedat 1919; Budapesta, Ungaria
Naţionalitatea: Maghiar
Tehnica Post-Impresionism, Expresionism

Interpretare tablou:
Maleabilitatea unui geniu vizionar se traduce in cazul acesta prin intemeierea unei lumi a visului, printr-o maniera individuala care genereaza explozii de forte naturale si spirituale. Sunt forte ale naturii: munti uriasi, cascade terifiante, vulcani in flacari; si forte care creeaza lumea: forta universului care creaza si devasteaza in acelasi timp, forta de materializare a timpului, forta vitala ca simbol al reinoirii. Aceasta materializare a timpului se imprima in mod evident in opera Cedrul Solitar care figureaza o aparitie straveche ce nu poate fi eliminata vreodata din Univers de vreo alta o forta, o aparitie atotputernica, un mod de „figurare” a infigurabilului motiv al eternitatii. Reprezentarea cedrului este dependenta de titlul lucrarii si impune un simbol al tragediei, cauza a singuratatii in care Csontváry s-a scufundat pe parcursul vietii. Cedrul devine in acest mod un mijloc de infatisare a unui autoportret.
Csontváry aplica culoarea bazata pe ulei intr-un mod inedit, iar faptul ca savarseste un lucru si apoi il face sa para altceva, in mod premeditat, se observa cel mai usor in Cedrul Solitar. Crengile cedrului par sa formeze in partea dreapta un animal cu gat de girafa si cap de pasare si cu cele patru picioare infasurate in jurul copacului, iar radacinile copacului sugereaza de asemenea forma unor picioare de animal. Modul de expresie al lui Csontváry se infaptuieste dintr-o viziune de reprezentare aparent realista pe care o imbogateste cu alternarea luminozitatii, caracterul extraordinar de a folosi culorile si tratarea la scala mare a difractiei culorilor. Astfel, printr-o forma a magiei, pictorul de origine maghiara face ca solutiile sale sa fie autentice.

James Browning Wyeth - Privind spre sud - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI JAMES BROWNING WYETH

Soarele și marea

Se crapă de ziuă. Soarele se ridică din valuri.
Dar marea spuse: "Nu încă, mai rămâi o clipã cu mine."
Soarele spuse: "Am de lucru, mă voi întoarce, către seară."
Marea spuse: "Ce-am să fac între timp?"
Soarele spuse: "Între timp, ai să-mi răsfrângi chipul".

Şi marea purtă chipul său de lumină la piept, şi soarele porni să se lupte cu norii şi spiritele întunecate, şi, ori de câte ori privea în jos, îşi vedea reflexele în valuri, şi sabia sa era mai puternicã şi-i supunea pe vrăjmaşii care strigau: "Să fugim, căci marea-l iubeşte!"
Atât de puternică, marea, purtându-i chipul soarelui, şi-atât de puternic, soarele, cât timp se simţea iubit. Dar seara căzu, şi soarele coborî în mare, uriaş, radios. Marea secă sub scutul de foc. Şi fiecare sărut aprinse o stea şi dragostea lor se-nălţa pe cer ca o lună blândă. Şi toti exclamau văzând-o: "Să ne iubim ca marea şi soarele!"


de Eino Leino

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: James Browning Wyeth
Titlul: Privind spre sud
Titlul original:
Data:
Stilul: Realism contemporan
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
James Browning Wyeth (născut la 6 iulie 1946) este un pictor realist contemporan american, fiul lui Andrew Wyeth și nepot al lui N.C. Wyeth. A crescut în Chadds Ford Township din Pennsylvania și este moștenitor artistic la tradiția Școlii Brandywine - pictori care au lucrat în zona râului Brandywine din Delaware și Pennsylvania, portretizând poporul, animalele și peisajul.

Frida Kahlo - Eu şi Diego

ANIVERSARE FRIDA KAHLO

FRIDA

Diego Rivera: Îţi mulţumesc.

Frida Kahlo: Pentru ce?

Diego Rivera: Pentru că ai făcut dintr-un bătrân comunist gras şi nebun un bărbat fericit.

Frida Kahlo: Iubesc un bărbat cu sâni mai mari ca ai mei.

Diego Rivera: Iar eu iubesc o femeie mai dură decât orice bărbat.

Frida Kahlo: Ai slăbit.

Diego Rivera: Iar tu ţi-ai pierdut degetele de la picioare.

Frida Kahlo: Şi de-asta ai venit? Să-mi aduci condoleanţe?

Diego Rivera: Am venit să văd cum te simţi. Cum te simţi?

Frida Kahlo: Sătulă să tot răspund la întrebarea asta. În rest, ca naiba.

Frida Kahlo (când cei doi se sărută pentru prima dată, iar toate luminile de pe stradă se aprind după ce se despart): Tu ai aranjat asta?

Diego Rivera: M-a costat o avere.

Diego Rivera: Era o copilă slăbănoagă ale cărei sprâncene strigau "Diego, vreau să-ţi arăt tablourile mele!" Şi bineînţeles că m-a făcut să merg eu la ea şi le-am văzut, iar de atunci nu mi-am mai putut lua privirea de la ele. Însă aş dori să vorbesc despre Frida nu din perspectiva soţului ei, ci din perspectiva unui artist. O admir. Creaţiile sale sunt brutale şi gingaşe... dure ca oţelul... şi fragile ca aripile unui fluture. Frumoase precum un surâs... nemiloase precum... viaţa. Nu cred că... vreodată... o femeie a înfăţişat un astfel de lirism agonizant pe o pânză.

Frida Kahlo (în timp ce este adusă la galerie): Taci din gură, grăsanule. Cine a murit?

(replici din filmul artistic Frida, după Hayden Herrera)

------------------------------------------------------------------------------

Frida a afirmat în repetate rânduri: “mă pictez pe mine, pentru că mult prea adesea sunt singură și pentru că sunt subiectul pe care îl cunosc cel mai bine.” De multe ori spunea, "M-am născut cățea. M-am născut pictor."

Am avut două accidente mari în viaţa mea: Diego, şi un accident de tramvai. Diego a fost de departe cel mai rău.

------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Frida Kahlo

Titlul: Eu şi Diego

Titlul original: Diego y Yo

Data: 1933

Material: Ulei pe pânză

Tehnică: Naïve Art (Primitivism)

Dimensiuni: 22.4 x 29.5 cm

Deţinător: Collection of Mary Anne Martin Fine Arts, New York, U.S.A.

Date despre pictor:

Frida Kahlo de Rivera (pronunție în spaniolă: /ˈfɾiða ˈkalo/; născută Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Calderón; 6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) a fost o pictoriță mexicană care s-a făcut cunoscută mai ales prin autoportretele sale pictate într-un stil suprarealist. Frida Kahlo s-a născut și a murit în capitala Mexicului, Mexico City, în casa sa, cunoscută sub numele de Casa Albastră (Casa Azul) A afirmat mereu că s-a născut în 7 iulie 1910, deși certificatul de naștere atestă că s-a născut în 6 iulie 1907. Prin aceasta e voia ca data sa de naștere să coincidă cu data de începere a Revoluției Mexicane, astfel încât viața ei să fi început odată cu nașterea Mexicului modern.

Opera sa este considerată emblematică pentru cultura națională mexicană, îmbinând stilul suprarealist cu tradițiile indigene

Pieter Wenning - Cottage, Nelspruit

ANIVERSARE VERNER VON HEIDENSTAM

Clipe paradisiace

Când omul, noaptea, doarme
sub slăvile senine
şi păsări iscă larme
de triluiri divine;
Când coacăzele straiul
şi-l coc sub nori de aur
aici e încă raiul
pe pământesc coclaur.
Şes vast, ne dă flori nouă,
pe lângă unde-albastre.
A raiurilor rouă
e-n sufletele noastre.
O, tril de păsări încă
la fel de clar mai curge
ca-n liniştea adâncă
din vremuri demiurge.

de Verner von Heidenstam

------------------------------------------------------------------------------
Carl Gustaf Verner von Heidenstam (n. 6 iulie 1859 Olshammar (Örebro) - d. 20 mai 1940 Övralid ) a fost un poet și prozator suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1916. Creația sa, înscrisă în registrul neoromantismului este animată de concepția idealismului estetic. A inovat lirica națională introducând în poezie elemente ludice și baroce.
------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Pieter Wenning
Titlul: Cottage, Nelspruit
Titlul original:
Data: 1919
Material:
Tehnică: Impresionism
Dimensiuni:
Deţinător:

Kimon Loghi - Plaja Biarritz

Marea e toată albastră

Marea e toată albastră.
Marea e toată calmă.
Doar inima mea toată urlă
de bucurie. Şi totul e calm.

de Sandro Penna

------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Kimon Loghi
Titlul: Plaja Biarritz
Titlul original:
Data:
Material:
Tehnică: Impresionism
Dimensiuni:
Deţinător:
Despre autor:
Kimon Loghi (n. 1873, Serres, Macedonia — d. 1952, București) a fost un pictor român de origine aromână.
A studiat la Academia de Arte din München (1890) și Academia de Arte Frumoase din București (1894) cu profesorii Frederik Storck și Theodor Aman. Theodor Aman i-a sugerat să-și semneze lucrările Kimon și nu Chimon, pentru că, altfel, în străinătate numele său ar fi ctit Șimon, după pronunția franceză.
Loghi este reprezentantul tipic și original al simbolismului münchenez (Bocklin) din România. A expus la Tinerimea artistică și la Saloanele Oficiale.
Afirmarea sa artistică s-a produs începând cu 1899. În 1904 a avut o expoziție personală în care a prezentat 120 de lucrări care au confirmat succesul său anterior. În urma acestei expoziții, a fost elogiat și comparat cu Franz von Stuck și Gustav Klimt.
Lucrări ale artistului plastic Kimon Loghi se află în Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Peleș precum și în numeroase colecții particulare din România și din alte țări.

Frida Kahlo - Autoportret cu mărgele

ANIVERSARE FRIDA KAHLO

FRIDA

Guillermo Kahlo: Cine e acolo?

Frida Kahlo: Fantoma Fridei Kahlo.

Guillermo Kahlo: Am cunoscut-o.

Frida Kahlo: Cum te simţi?

Guillermo Kahlo: Singur. Numai voi, fantomele, mă mai vizitaţi zilele astea.

Frida Kahlo: Să n-ai impresia că o să mă culc cu tine doar pentru că m-ai luat sub aripa ta protectoare.

Diego Rivera: Înainte să apari tu, pictam fresce şi îmi vedeam liniştit de aventurile mele.

Diego Rivera: Ştii, eu nu cred în Dumnezeu... dar Îi mulţumesc zi de zi pentru faptul că a avut grijă de tine în locul meu.

Frida Kahlo: Serios? Eu cred că are să-mi dea o mulţime de explicaţii.

Frida Kahlo: Diego, în viaţa mea am avut două mari accidente, autobuzul şi pe tine. Tu eşti de departe cel mai tragic.

Frida Kahlo: Ce crezi că e cel mai important într-o căsnicie durabilă?

Guillermo Kahlo: O memorie scurtă.

Frida Kahlo: De ce te-ai căsătorit?

Guillermo Kahlo: Nu-mi mai aduc aminte.

Frida Kahlo: Vreau doar părerea ta sinceră.

Diego Rivera: De ce ţi-ar păsa de părerea mea? Dacă eşti un pictor adevărat, vei picta pentru că nu poţi trăi fără pictură. Vei picta până vei muri.

(replici din filmul artistic Frida, după Hayden Herrera)

------------------------------------------------------------------------

Pictor: Frida Kahlo

Titlul: Autoportret cu mărgele

Titlul original: Autorretrato con Collar

Data: 1933

Material: Ulei , metal

Tehnică: Naïve Art (Primitivism)

Dimensiuni: 29 x 34.5 cm

Deţinător: Collection of Jacques & Natasha Gelman Mexico City, Mexico

Date despre pictor:

Frida Kahlo de Rivera (pronunție în spaniolă: /ˈfɾiða ˈkalo/; născută Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Calderón; 6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) a fost o pictoriță mexicană care s-a făcut cunoscută mai ales prin autoportretele sale pictate într-un stil suprarealist. Frida Kahlo s-a născut și a murit în capitala Mexicului, Mexico City, în casa sa, cunoscută sub numele de Casa Albastră (Casa Azul) A afirmat mereu că s-a născut în 7 iulie 1910, deși certificatul de naștere atestă că s-a născut în 6 iulie 1907. Prin aceasta e voia ca data sa de naștere să coincidă cu data de începere a Revoluției Mexicane, astfel încât viața ei să fi început odată cu nașterea Mexicului modern.

Opera sa este considerată emblematică pentru cultura națională mexicană, îmbinând stilul suprarealist cu tradițiile indigene

Ivan Aivazovsky - Pushkin pe coasta Marii Negre

Mării

.

Chemai. Eram inlantuit,

Se sfasia sufletul meu:

De-adanca patima vrajit

La tarmuri ramaneam mereu.

Ce sa regret? Si unde-acuma

Nepasator as mai porni?

Pustiul tau, c-un lucru numai

Sufletul meu ar mai uimi.

O, stanca, -al gloriei sicriu

Aici maretul luptei zvon

Se cufunda in somn pustiu

(...)

Pustie-i lumea cu-a ta vraja

Unde m-ai duce, ocean?

Oriunde soarta e aceeasi.

Oriunde-i bine, stau de straja

Civilizatie ori tiran.

Adio mare! Neuitata

Va fi imensa ta splendoare

Si vreme, vreme-ndelungata

Te-oi asculta prin inserare.

In codri, in adanci pustiuri

De tine plin, eu voi purta

A tale stanci, a tale tarmuri,

Lucirea, umbra, vocea ta.

de Alexandr Puskin

------------------------------------------------------------------------

Pictor: Ivan Aivazovsky

Titlul: Pushkin pe coasta Marii Negre

Titlul original: Пушкин на берегу Черного моря

Data: 1887

Material: Ulei pe pânză

Tehnică: Romantic

Dimensiuni: 314 x 212 cm

Deţinător:

Date despre pictor:

Ivan Konstantinovici Aivazovski (în armeană Հովհաննես Այվազովսկի – Hovhannes Aivasovsky, original Aivazian, în rusă Иван Константинович Айвазовский, în ucraineană Іван Костянтинович Айвазовський) (n. 29 iulie 1817 - d. 5 mai 1900) a fost un pictor rus[1][2][3][4] de origine armeană și membru al Academiei de Arte din Sankt Petersburg, care a trăit și lucrat în Crimeea.

Este renumit pentru peisajele cu întinderi de apă, acestea constituind mai mult de jumătate din picturile sale. Astfel, a introdus figuri de marinari și de pescari în luptă cu furtuna. De asemenea, a reprezentat scene de bătălie din Războiul Crimeii. Se remarcă forța și veridicitatea eroismului marinarilor și al comandanților flotei ruse.

Trei peisaje marine ale sale sunt expuse în Muzeul de Artă al României.

Ju Duoqi - „Autoportret” de Van Gogh, făcut din praz

Mancare de praz cu masline

Ingrediente:
8 fire de praz taiate felii
4-5 rosii uscate
o ceapa alba tocata marunt
2-3 catei de usturoi,
piper,boia,curry
3 cartofi taiati felii ff subtiri
1 morcov taiat felii subtiri
50-60 gr masline

Preparare:
Etapa 1: Se taie prazul felii,tocam marunt ceapa,usturoiul,rosiile uscate,feliem morcovul si cartoful si le lasam deocamdata deoparte.
Etapa 2: Intr-o cratita am incins putin ulei de masline si o lingura de unt,am adaugat apoi ceapa,usturoiul si prazul,taiate in prealabil,le-am lasat pe foc pana s-au inmuiat putin apoi am adaugat boiaua si curry-ul,am amestecat bine si apoi am adaugat rosiile uscate si morcovul si le-am lasat si pe acestea un pic sa se inmoaie.Intre timp prazul si-a lasat un pic de zeama asa ca cel putin pentru inceput eu nu am adaugat deloc apa,insa voi o puteti face daca vreti.
Etapa 3: Am lasat totul pe foc cam 30 minute,apoi am adaugat 2 cani de apa si am lasat la fiert,cand prazul s-a mai inmuiat am adaugat si cartofii si i-am lasat sa fiarba bine .Cand cartofii s-au inmuiat ,aprape inainte de a stinge focul cu 10 minute am adaugat maslinele taiate felii.
O mancare delicioasa pentru zilele reci.
Tipul rețetei: Felul principal
Numarul de porții: 4 porții
Timpul de preparare: 20 minute
Timpul de gătire: 1 oră
Gata în: 1 h, 20 m
Dificultate: Foarte ușor
--------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------
Autor: Ju Duoqi
Titlul: „Autoportret” de Van Gogh, făcut din praz
Artista chineză Ju Duoqi creează imagini cu ajutorul legumelor. Reproduce picturi celebre, folosind varză, ceapă, ardei, cartofi, roșii și alte legume, iar apoi fotografiază rezultatul muncii ei. Unele legume sunt în prealabil tratate, fierte, uscate sau prăjite, pentru a obține diverse nuanțe și materialități. Ultimele legume care ajung pe tablou sunt cele mai perisabile.
Ju Duoqi s-a născut în 1975 în Chongqing, a absolvit Institutul de Arte Plastice Sichuan. A lucrat ca designer de site-uri şi jocuri pe calculator. Ideea de a crea picturi din legume i-a venit în vara anului 2006, atunci când făcea ornamente din boabe de mazăre. De atunci, ea creează două toblouri pe lună, pe care le vinde de la $ 1000 la $ 2000.
La expoziţiile ei pot fi văzute „Libertatea conducând legume pe baricade” (varianta celebrei picturi a lui Eugene Delacroix), „Conopidă Monroe” (versiunea portertului pop a lui Andy Warhol) şi alte reproduceri legumicole după Gustav Klimt, Edvard Munch, Leonardo da Vinci, Van Gogh.
Potrivit lui Ju Duoqi, selecţia legumelor pentru tablouri ține de subiectul acestuia. Deci, pentru „Castraveţi pe Volga”, replică după Ilya Repin („Barcagii pe Volga”), artista a folosit un sos de castravete amar care, susține ea, armonizează cu transpirația barcagiilor.

Ju Duoqi - „Sărut” vegetal, replică după „Sărut” de Gustav Klimt

Cu un sarut in orice clipă sa te-ating...

Te sărut pe pleoape cu buzele-mi fierbinţi,

Şi te ating uşor pe pielea ta catifelată—

Te simt şi eu şi tu mă simţi –

Te ţin închis în inima-mi curată...

Te strîng la piept cu-nduioşare

Şi mă-ncălzesc cu şoaptele –ţi de dor—

Mă chemi ,te simt şi-a ta suflare –

Fierbinte-i ca o clipă pierdută-n nopţi de-amor...

Şi te ating uşor pe faţa-ţi albă ,pe buzele-ţi prea moi

Iar privirile-mi timide în ochii tăi le oglindesc—

Te strîng la piept şi suntem numai noi—

Între stele mii... ce-n ceruri licăresc...

Suntem un suflet şi-o lumină vie

Două inimi ce-nfloresc în zori de zi –

Şi înc-o-ntreagă veşnicie—

Te-oi ţine –n suflet... te-oi iubi...

Şi te sărut pe buzele-ţi dulcii –

Strînse din nectar umplut cu miere—

Eşti cel ce eşti şi-n suflet ai să fii

Eşti cel ce-mi dă putere...

Şi orice clipă care trece –acuma fără noi

E înc-o picătură de iubire şi de dor—

Pe-al meu vis ,pe amîndoi—

În orice zi ,în orice noapte-n orice zor…

de Doiniţa Buţanu...

--------------------------------------------------------------------------------

Autor: Ju Duoqi

Titlul: „Sărut” vegetal, replică după „Sărut” de Gustav Klimt

Artista chineză Ju Duoqi creează imagini cu ajutorul legumelor. Reproduce picturi celebre, folosind varză, ceapă, ardei, cartofi, roșii și alte legume, iar apoi fotografiază rezultatul muncii ei. Unele legume sunt în prealabil tratate, fierte, uscate sau prăjite, pentru a obține diverse nuanțe și materialități. Ultimele legume care ajung pe tablou sunt cele mai perisabile.

Ju Duoqi s-a născut în 1975 în Chongqing, a absolvit Institutul de Arte Plastice Sichuan. A lucrat ca designer de site-uri şi jocuri pe calculator. Ideea de a crea picturi din legume i-a venit în vara anului 2006, atunci când făcea ornamente din boabe de mazăre. De atunci, ea creează două toblouri pe lună, pe care le vinde de la $ 1000 la $ 2000.

La expoziţiile ei pot fi văzute „Libertatea conducând legume pe baricade” (varianta celebrei picturi a lui Eugene Delacroix), „Conopidă Monroe” (versiunea portertului pop a lui Andy Warhol) şi alte reproduceri legumicole după Gustav Klimt, Edvard Munch, Leonardo da Vinci, Van Gogh.

Potrivit lui Ju Duoqi, selecţia legumelor pentru tablouri ține de subiectul acestuia. Deci, pentru „Castraveţi pe Volga”, replică după Ilya Repin („Barcagii pe Volga”), artista a folosit un sos de castravete amar care, susține ea, armonizează cu transpirația barcagiilor.