marți, 29 august 2017

Jacques-Louis David - Moartea lui Socrate

ANIVERSARE CU SIMFONII DE CULOARE AVANGARDISTĂ
– JACQUES LOUIS DAVID -

Socrate

Ce frumoasă eşti azi,
Soră cucută,
Ce-mi creşti atât de firesc
Sub fereastră.

În mlădierea taliei tale,
Toate vechile buruieni de leac
Triumfă sălbatec.

Şi, pe deasupra, eşti din ce în ce
Mai cultivată.

de Marin Sorescu

* Din "Fântâni în mare"(1982).
 



-------------------- ---------------------------------------------------------------
Pictor: Jacques-Louis David
Titlul: Moartea lui Socrate
Titlul original:
Data:1787
Stilul: Neoclasicism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:196 x 130 cm
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Jacques-Louis David (n. 30 august 1748 – d. 29 decembrie 1825) a fost unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului Neoclasic.
Născut la Paris, era fiul lui Louis-Maurice David, un negustor destul de înstărit și al lui Marie-Geneviève Buron, care se trăgea dintr-o familie de constructori și arhitecți. Jacques-Louis este crescut de familia mamei sale de la vârsta de noua ani, după moartea prematură a tatălui său, care și-a pierdut viața într-un duel pe data de 2 decembrie 1757. Unchii micuțului, François Buron și Jacques-François Desmaisons, îl trimit pe băiat mai întâi la colegiul din Beauvais, apoi într-una din cele mai renumite școli medii din Paris –colegiul Quatre-Nations. Este subjugat de desen iar la 17 ani vrea să devină pictor și membru al Academiei. Un aport deosebit în dezvoltarea intelectuală a tânărului artist îl are Michel-Jean Sedaine, secretarul Academiei Regale, care îi dăruiește prietenia sa și îl tratează ca pe propriul fiu. David va locui la acesta începând din anul 1768. În anul 1774, după patru încercări, reușește să ia Marele Premiu la concursul Grand-Prix de Rome, premiu care-i permite să fie acceptat la "Ecole des Eleves proteges" și la Academia de la Roma
După înfrângerea de la Waterloo din 1815 pleacă din țară. Reușește să emigreze în Belgia și chiar și atunci când Franța este gata să-l primească, refuză să se mai întoarcă. Ultimii 10 ani îi petrece la Bruxelles. Într-o seara din februarie 1824, pe când ieșea de la teatru, dă peste el o trăsură. Nu își va mai reveni niciodată pe deplin. Moare pe 29 decembrie 1825.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu