EDOUARD MANET: DEJUN PE IARBA (LE DÉJEUNER SUR L’HERBE)

Introducere

Oricine-ai fi: în seară, vino afară
din camera, în care totul știi;
în zare, ultima-i casa ta-n seară: oricine-ai fi.
Cu ochii ce, trudiți, au evadat
cu greu din pragul cunoscut, ridici
ușor un arbore întunecat
și-n frunți de cer îl pui: zvelt, solitar.
Și lumea ai făcut. Și ea e mare
și ca o vorbă, ce-n tăceri se coace.
Și vrerea ta cum i-a înțeles, în pace,
suavi, o, lasă ochii tăi să zboare.

de Rainer Maria Rilke
În românește de Eugen Jebeleanu

=====================================================
DESCRIERE
EDOUARD MANET: DEJUN PE IARBA (LE DÉJEUNER SUR L’HERBE)
Acest tablou a fost pictat de Edouard Manet intre 1862 si 1863 si este una dintre cele mai controversate opere ale secolului 19. Pictura ilustreaza in planul principal doi barbati imbracati elegant si o femeie nud luand masa intr-un cadru natural. Asociatia neobisnuita intre hainele elegante ale barbatilor, corespunzand modei contemporane, si femeia nud care priveste privitorul direct, ca si cum l-ar fi surprins, au generat reactii puternice intre contemporani.
In acelasi timp, tabloul face aluzie la o opera clasica, Concertul campenesc al lui Titian (sau Georgione) de la Luvru, cunoscut desigur de publicul informat. Daca in tabloul lui Titian femeile dezbracate sunt o alegorie pentru poezie si muzica, produse de imaginatia celor 2 barbati, in tabloul lui Manet nu gasim o alegorie sau un simbolism asemanator. Lucrarea sa a fost creata cu scopul de a deranja, de a crea controverse si de a ilustra distantarea pictorului de metodele clasice ale picturii si indreptarea sa catre pictura moderna.
=====================================================
EDOUARD MANET: DEJUN PE IARBA (LE DÉJEUNER SUR L’HERBE)
Data: 1863; Paris, France
Stilul: Realism
Media: Ulei pe panza
Dimensiunea: 265.5 x 208 cm
Locatia: Musée d'Orsay, Paris, France
Édouard Manet (n. 23 ianuarie 1832, Paris – d. 30 aprilie 1883, Paris) a fost un pictor francez, precursor al impresionismului. Plecând de la izvorul tradițiilor marilor maeștri, Manet a fost în măsură să lege sugestiile vremurilor vechi cu elementele moderne, fapt pentru care i s-a spus "pictor al zilelor noastre" (Charles Beaudelaire). Creațiile sale au stârnit scandal și indignare, cu toate că Manet n-a dorit niciodată să provoace pe nimeni, a dorit numai să schimbe pictura și s-o reînoiască. Manet a fost ultimul pictor clasic și totodată primul pictor modern. Tablourile lui uimesc și astăzi și ne trezesc interesul, reprezentând astfel o parte incontestabilă a picturii universale.